Pe teritoriul administrativ al comunei Maşloc sunt situate un număr de patru localităţi.Centrul de comună Maşloc şi localităţile Alioş,Fibiş şi Remetea Mică.

Comuna Maşloc este aşezată în partea de Nord-Est a judeţului Timiş şi se încadrează în ţinuturile piemonturilor vestice.Aceste piemonturi reprezintă o trecere spre câmpia Timişului , altitudinea maximă fiind de 200 m, iar văile care o fragmentează sunt largi . Trecerea de la piemontul propriuzis la văi se face prin versanţi înguşti în general şi cu pante abrupte în treimea superioară şi lină în partea inferioară.

Întemeierea satelor aparţinătoare comunei Maşloc a avut loc între anii1234-1380,după afirmaţiile istoricului dr. Samu Borovszki, dar obiectele şi vestigiile arheologice demonstrează că în această comună au existat aşezări omeneşti încă din epoca neolitică.

Comuna se învecinează cu teritoriul comunei Bogda la E-SE,teritoriul Pişchia la S, teritoriul comunei Orţişoara la V, teritoriul comunei Şagu ( jud. Arad ) la V-NV, teritoriul comunei Fântânele, (jud. Arad) la N şi teritoriul comunei Zăbrani ( jud. Arad ) la E-NE.

 

Teritoriul comunei Maşloc cuprinde o suprafaţă totală de 13 600 ha, din care 12 027 ha o reprezintă teren agricol. Culturile predominante sunt cele de grâu, porumb, orz şi floarea soarelui.

Poziţia comunei prezintă o serie de avantaje ,creând condiţii favorabile din punct de vedere economic aşezărilor omeneşti.

Factori care au contribuit la aşezarea locuitorilor pe aceste ţinuturi sunt de ordin fizico-geografici :

- solul fertil aluvionar al câmpiei

- reţeaua hidrografică precum şi apele subterane aflate la mică adâncime,ce au permis săparea numeroaselor fântâni.

În cadrul acestui ţinut se întâlnesc cinci unităţi geo-morfologice:

- platou înalt

- trepte terasale

- văi de eroziune

- versanţii văilor

- luncile şi fundurile colmatate ale văilor

Porţiunea de câmpie piemontană de pe teritoriul comunei face parte din ultima treaptă a piemontului ce mărgineşte spre nord sectorul munţilor Banatului şi ocupă partea de nord –est a teritoriului.

Trei dintre localităţile componente( Fibiş, Maşloc, Alioş ) sunt înşirate de-a lungul drumului judeţean DJ 691 Timişoara – Lipova iar localitatea Remetea Mică este legată prin DJ 691 A . Legătura comunei cu reşedinţa judeţului este asigurată şi pe calea ferată, staţia Remetea Mică şi haltele Fibiş şi Alioş.

Vatra satelor este compactă şi ordonată, rezultat al măsurilor de sistematizare ale “ colonizării theresiene “, cu gospodării înşiruite în Fibiş, Maşloc, Alioş şi mai răsfirat în Remetea Mică.

Clima teritoriului este temperat continentală având un caracter intermediar între cel piemontan ,cel de stepă de la vest fiind rezultat al întrepătrunderii mai multor tipuri climatice:

- tipul continental

- tipul mediteranean

- tipul temperat oceanic

 

Cunoaşterea regimului şi repartiţiei cantitative a precipitaţiilor prezintă o problemă de interes practic şi teoretic. Apa provenită din ploi şi din topirea zăpezilor constituie rezerva de umezeală a solului,necesară plantelor în diferite stadii de vegetaţie , asigurănd deasemenea şi scurgerea fluviatilă , precum şi alimentarea bazinului hidrografic.

 

Grosimea stratului de zăpadă este mai mare decât în Timişoara datorită faptului că teritorilul este aşezat în apropierea teritoriului colinar. Zăpada are un rol deosebit pentru culturile de toamnă ,pe care le protejează de îngheţ.Umiditatea relativă a aerului este de aproximativ 71,4% anual. Vânturile predominante bat din direcţia Nord-Vest.

 

 

În urma analizei datelor climatice se pot trage următoarele concluzii :

- este o climă temperat-continentală cu foarte slabe nuanţe mediteraneene , cu ierni blânde,primăveri scurte , treceri bruşte de la iarnă la vară, veri nu prea calde şi toamne lungi.

- precipitaţiile mai abundente sunt la sfârşitul primăverii şi începutul verii.

 

Pârâul Beregsău străbate teritoriul comunei de la est la sud-vest, la nord de localitatea Remetea Mică şi provoacă inundaţii ale terenurilor agricole din extravilan.

 

Pânza freatică se găseşte la diferite adâncimi în funcţie de geomorfologia terenului . Un izvor cu debit mare şi cu apă carbogazoasă se găseşte în partea de vest a localităţii Fibiş sub denumirea populară de “ Izvorul cu apă acră”.

 

Tipurile de soluri care predomină sunt :

- solul brun roşcat slab podzolit

- lăcovişte

- solul brun

 

Vegetaţia spontană necultivată este formată din arbori, arbuşti şi plante ierboase.

 

Din cele mai vechi timpuri,ocupaţia de bază a locuitorilor comunei este agricultura cu cele două ramuri :

- creşterea animalelor

- cultivarea plantelor de câmp

 

Având în vedere restrângerea suprafeţelor arabile – în favoarea păşunilor şi fâneţelor, precum şi reducerea populaţiei localităţilor comunei, dinamica economiei agrare a suferit o scădere semnificativă.

 

Începând din anul 1972 populaţia celor patru localităţi a suferit un proces de descreştere continuă, de la 5174 locuitori în 1972 a ajuns astăzi la 3977 locuitori stabili. În prezent datorită sărăcirii populaţiei şi faptului că în aceste localităţi nu s-au produs schimbări pozitive, tendinţa de descreştere continuă.

 

Populaţia comunei Maşloc este de 3977 locuitori , din care 49,3% bărbaţi şi 50,7% femei. Grupa aptă de muncă reprezintă cca. 58% din totalul populaţiei. Din aceştia cca. 21% sunt salariaţi în agricultură, industrie, administraţie publică, învăţământ şi sănătate. În cele patru localităţi sunt 1609 locuinţe din care o parte păstrează arhitectura tradiţională a zonei. Terenurile libere destinate construcţiei de locuinţe în două din cele patru localităţi ( Alioş şi Maşloc ) acoperă momentan nevoia de noi locuinţe. În celelalte două localităţi ( Fibiş şi Remetea Mică ) este necesară o mărire a intravilanului pentru parcelare şi concesionare de terenuri pentru construirea de case individuale.

 

Populaţia atrasă de turism care doreşte să-şi construiască case de vacanţă are două posibilităţi:

- în intravilan prin achizitionarea de terenuri ( loturi ) libere particulare

- concesionarea de teren în extravilan, de la Primărie , lotizate conform planurilor urbanistice de zonă şi detaliu.

 

În prezent, localităţile comunei Maşloc nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apă. Populaţia se aprovizionează cu apă din fântânile de mică adâncime existente pe vatra localităţii. Alimentarea cu apă din fântânile existente este pusă în pericol de scurgerile de la grajdurile de animale. În prezent localităţile nu dispun de un sistem centralizat de canalizare. Apele uzate menajere de la gospodăriile individuale sunt evacuate la întâmplare.

 

Nici unul din satele comunei nu este racordat la reţeaua de alimentare cu gaze naturale.

 

Comuna este racordată la reţeaua naţională de alimentare cu energie electrică.

 

Localitatea Maşloc este singura localitate din comună racordată la sistemul de telefonie digitală , în celelalte localităţi funcţionând centrale telefonice semiautomate învechite şi depăşite tehnic şi moral.

 

Asistenţa medicală este asigurată de către cadre medicale calificate, care îşi desfăşoară activitatea în cele patru dispensare medicale, câte unul în fiecare localitate aparţinătoare comunei Maşloc. În localitatea Fibiş funcţionează un cabinet medical stomatologic, dotat cu echipamente moderne. În localităţile Maşloc şi Fibiş îşi desfăşoara activitatea două farmacii iar în centrul comunei funcţionează “ Centrul de medicină integrală “, având ca specific medicina homeopată, acupunctura şi medicina naturistă, cu spital şi clinică, fiind solicitat şi de către pacienţi din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.

 

În cele patru sate funcţionează tot atâtea grădiniţe şi şcoli cu clasele I-VIII, dotate cu săli de clasă şi laboratoare (biologie, fizică-chimie, informatică ).

 

Locuitorii comunei aparţin următoarelor confesiuni religioase:

- ortodocşi

- ortodocşi ucrainieni ( Remetea Mică )

- romano-catolici

- baptişti

- penticostali

 

 

 

Scurt istoric:

- localitatea Alioş atestată documentar la 1306, a aparţinut comitatului Timiş, districtul Lipova

- localitatea Fibiş atestată documentar la 1234, a aparţinut comitatului Timiş, districtul Arad

- localitatea Maşloc atestată la 1332, la 1475 primeşte dreptul de oraş, 1561 apare ca localitate părăsită ( nu se cunosc cauzele ), la 1717 se repopulează prin colonizarea şvabilor ( denumirea germană Blumenthal), la 1890 făcea parte din comitatul Timiş

- localitatea Remetea Mică atestată documentar la 1770 a aparţinut comitatului Timiş, districtul Lipova.

 

Cele mai importante evenimente la care au participat locuitorii satelor din actuala comună Maşloc sunt :

 

- 1514 Gheorghe Doja asediază Timişoara şi cu participarea ţăranilor din comună.

- 1737-1739 –răscoala ţăranilor din Banat

- 1738-1742- marea epidemie de ciumă face victime şi în comuna Maşloc

- 1738-1848- acţiuni neorganizate ale unor haiduci din comună

- 1762-1778- se concentrează casele din alte vetre în vatra actuală a satelor aparţinătoare

- 1779-1849- comuna sub dominaţie maghiară

- 1789- au apărut familii de unguri

- 1802- a început infiltrarea şvabilor în satul Fibiş

- 1831- o groaznica epidemie de holeră seceră 203 de persoane

- 1848-1849- în această perioadă începe revoluţia în toate satele comunei,revoluţia este înăbuşită în sânge

- 1912- trei locuitori din Fibiş ajung acasă teferi în urma naufragiului pacheboatului Titanic

- 1914-1918- participarea la primul război mondial

- 1918(1 dec.) reprezentanţi ai comunei participă la Marea Unire de la Alba-Iulia

- 1919(aug.) armata română trece prin Fibiş , Maşloc, Alioş spre Lipova

- 1943-atitudini de revoltă ale femeilor germane împotriva încorporării sotilor în armata hitleristă

- 1945-1989 începe epoca de aur

 

- decembrie 1989 câţiva tineri participă la revoluţia anticomunistă